tâmp

română

Etimologie

Din slavă (veche) tonpŭ. Confer maghiară tompa.

Pronunție

  • AFI: /tɨmp/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
tâmp
Singular Plural
Masculin tâmp tâmpi
Feminin tâmpă tâmpe
Neutru tâmp tâmpe
  1. (înv. și pop.; adesea substantivat) prost; tâmpit.
  2. (reg.; despre instrumente ascuțite) cu vârful sau cu tăișul tocit, știrbit; tâmpit.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.