supranumi

română

Etimologie

Din supra- + a numi (după franceză surnommer).

Pronunție

  • AFI: /su.pra.nu'mi/


Verb


Conjugarea verbului
supranumi
Infinitiv a supranumi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 supranumesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să supranumească
Participiu supranumit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a da, a atribui cuiva un supranume.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.