supracotă

română

Etimologie

Din supra- + cotă.

Pronunție

  • AFI: /su.pra'ko.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
supracotă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ supracotă supracote
Articulat supracota supracotele
Genitiv-Dativ supracotei supracotelor
Vocativ supracotă supracotelor
  1. cotă suplimentară (de bani, de produse etc.) care îi revine cuiva sau care este datorată de cineva.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.