sufocare

română

Etimologie

Din a (se) sufoca.

Pronunție

  • AFI: /su.fo'ka.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
sufocare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ sufocare sufocări
Articulat sufocarea sufocările
Genitiv-Dativ sufocării sufocărilor
Vocativ sufocare sufocărilor
  1. acțiunea de a (se) sufoca și rezultatul ei; înăbușire, sufocație, asfixiere.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.