stropuleț

română

Etimologie

Din strop + sufixul -uleț.

Pronunție

  • AFI: /stro.pu'leʦ/


Substantiv


Declinarea substantivului
stropuleț
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ stropuleț stropuleți
Articulat stropulețul stropuleții
Genitiv-Dativ stropulețului stropuleților
Vocativ stropulețule stropuleților
  1. diminutiv al lui strop; stropușor.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.