strecurare

română

Etimologie

Din strecura.

Pronunție

  • AFI: /stre.ku'ra.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
strecurare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ strecurare strecurări
Articulat strecurarea strecurările
Genitiv-Dativ strecurării strecurărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a strecura și rezultatul ei.


Traduceri

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.