străbatere

română

Etimologie

Din străbate.

Pronunție

  • AFI: /strəˈba.te.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
străbatere
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ străbatere străbateri
Articulat străbaterea străbaterile
Genitiv-Dativ străbaterii străbaterilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a străbate și rezultatul ei.


Traduceri

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.