spurc

română

Etimologie

Din latină spurcus.

Pronunție

  • AFI: /spurk/


Substantiv


Declinarea substantivului
spurc
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ spurc spurcuri
Articulat spurcul spurcurile
Genitiv-Dativ spurcului spurcurilor
Vocativ ' '
  1. materie rezultată din digestie; materii fecale; excrement.


Traduceri

Etimologie

Din spurca.

Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent pentru spurca.
  2. forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru spurca.

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.