sprijinitor

română

Etimologie

Din a sprijini + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /spri.ʒi.niˈtor/


Substantiv


Declinarea substantivului
sprijinitoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ sprijinitoare sprijinitoare
Articulat sprijinitoarea sprijinitoarele
Genitiv-Dativ sprijinitoarei sprijinitoarelor
Vocativ sprijinitoareo sprijinitoarelor
  1. element de construcție care servește să susțină, să proptească ceva.

Cuvinte derivate


Traduceri


Adjectiv


Declinarea adjectivului
sprijinitor
Singular Plural
Masculin sprijinitor sprijinitori
Feminin sprijinitoare sprijinitoare
Neutru sprijinitor sprijinitoare
  1. care servește să susțină, să proptească ceva.
  2. ( fig.) care ajută, susține, ocrotește pe cineva sau își dă concursul la ceva.


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
sprijinitor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ sprijinitor sprijinitori
Articulat sprijinitorul sprijinitorii
Genitiv-Dativ sprijinitorului sprijinitorilor
Vocativ sprijinitorule sprijinitorilor
  1. ( fig.) persoană care ajută, susține, ocrotește pe cineva sau își dă concursul la ceva.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.