spintecare
română
Etimologie
Din spinteca.
Pronunție
- AFI: /spin.te'ka.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului spintecare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | spintecare | spintecări |
| Articulat | spintecarea | spintecările |
| Genitiv-Dativ | spintecării | spintecărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a spinteca și rezultatul ei.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.