sparanghel
română
Etimologie
Din neogreacă σπαράγγι (sparángi) < greacă antică ἀσπάραγος (aspáragos).
Pronunție
- AFI: /spa'ran.gel/
Substantiv
| Declinarea substantivului sparanghel | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | sparanghel | sparangheli |
| Articulat | sparanghelul | sparanghelii |
| Genitiv-Dativ | sparanghelului | sparanghelilor |
| Vocativ | - | - |
- (bot.) (Asparagus officinalis) plantă erbacee legumicolă cu rădăcini cărnoase și cu frunze nedezvoltate, asemănătoare unor solzișori, cultivată pentru lăstarii ei tineri, foarte gustoși.
Sinonime
- (bot.) (reg.) iepurel, păr, spargă, coasta-dracului, coasta-vrăjmașului, ragila-pământului, umbra-cucului, umbra-iepurelui
Cuvinte apropiate
- sparangă
Vezi și
Traduceri
plantă; legumă
|
|
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.