sorbită

română

Etimologie

Din franceză sorbite, germană Sorbit.

Pronunție

  • AFI: /sor'bi.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
sorbită
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ sorbită invariabil
Articulat sorbita invariabil
Genitiv-Dativ sorbitei invariabil
Vocativ sorbită invariabil
  1. constituent structural moale și maleabil al oțelului tratat termic.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.