smerire

română

Etimologie

Din smeri.

Pronunție

  • AFI: /sme'ri.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
smerire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ smerire smeriri
Articulat smerirea smeririle
Genitiv-Dativ smeririi smeririlor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a smeri și rezultatul ei.


Traduceri

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.