slăbătură

română

Etimologie

Din slab + sufixul -ătură.

Pronunție

  • AFI: /slə.bə'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
slăbătură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ slăbătură slăbături
Articulat slăbătura slăbăturile
Genitiv-Dativ slăbăturii slăbăturilor
Vocativ slăbătură slăbăturilor
  1. om (sau animal) foarte slab, lipsit de putere, de vlagă.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.