sinălău

română

Etimologie

Din maghiară szinelö.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
sinălău
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ sinălău sinălaie
Articulat sinălăul sinălaiele
Genitiv-Dativ sinălăului sinălaielor
Vocativ sinălăule sinălaielor
  1. (reg.) cuțit gros, puțin încovoiat, prevăzut cu două mânere, cu care tăbăcarii curăță părul de pe piei.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.