sfială

română

Variante

  • sâială

Etimologie

Din a (se) sfii + sufixul -eală.

Pronunție

  • AFI: /sfi'a.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
sfială
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ sfială sfieli
Articulat sfiala sfielile
Genitiv-Dativ sfielii sfielilor
Vocativ sfială sfielilor
  1. atitudine și purtare sfioasă, lipsă de încredere în sine, timiditate, lipsă de îndrăzneală; sentiment de rușine, de jenă față de cineva sau de ceva, teamă, sfiiciune.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.