sfărâmați

română

Etimologie

Din sfărâmat.

Pronunție

  • AFI: /sfə.rɨˈmaʦʲ/


Adjectiv

  1. forma de masculin plural pentru sfărâmat.

Etimologie

Din sfărâma.

Verb

  1. forma de persoana a II-a plural la prezent pentru sfărâma.
  2. forma de persoana a II-a plural la conjunctiv prezent pentru sfărâma.
  3. forma de persoana a II-a plural la imperfect pentru sfărâma.
  4. forma de persoana a II-a plural la imperativ pentru sfărâma.
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.