sfântul
română
Etimologie
Din sfânt.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului sfânt | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | sfânt | sfinți |
| Articulat | sfântul | sfinții |
| Genitiv-Dativ | sfântului | sfinților |
| Vocativ | sfântule | sfinților |
- (pop.) Dumnezeu.
Sinonime
Expresii
- A-l vedea (pe cineva) sfântul = a) a o păți, a da de belea; b) a da peste un noroc neașteptat
- A-l uita (pe cineva) sfântul, = se spune când cineva zăbovește undeva prea mult (și degeaba)
- Ferit-a sfântul! = în nici un caz, nicidecum
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.