servietă

română

Etimologie

Din franceză serviette.

Pronunție

  • AFI: /ser.vi'e.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
servietă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ servietă serviete
Articulat servieta servietele
Genitiv-Dativ servietei servietelor
Vocativ servietă servietelor
  1. geantă (mare), mai ales de piele, cu una sau mai multe despărțituri, în care se poartă acte, cărți etc.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.