scânteiere
română
Etimologie
Din scânteia.
Pronunție
- AFI: /skɨn.te'je.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului scânteiere | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | scânteiere | scânteieri |
| Articulat | scânteierea | scânteierile |
| Genitiv-Dativ | scânteierii | scânteierilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a scânteia și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.