rună

română

Etimologie

Din germană Runen.

Pronunție

  • AFI: /'ru.nə/


Substantiv


Declinarea substantivului
rună
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rună rune
Articulat runa runele
Genitiv-Dativ runei runelor
Vocativ ' '
  1. caractere grafice folosite în trecut de limbile vechi baltice și scandinave.


Traduceri

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.