ruminante
franceză
(français)
Etimologie
Derivat regresiv din ruminant.
Pronunție
- AFI: /ʁy.mi.nɑ̃t/
Adjectiv
- forma de feminin singular pentru ruminant.
italiană
(italiano)
Etimologie
Pronunție
- AFI: /rumi'nante/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului ruminante | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | ruminante | ruminanti |
| Feminin | ruminante | ruminanti |
- rumegător
- La mucca è un animale ruminante.
Substantiv
ruminante m., ruminanti pl.
- (la pl.) rumegător
Cuvinte apropiate
- ruminare
- ruminato
- ruminazione
- rumine
Etimologie
Derivat regresiv din ruminare.
Verb
- forma de participiu prezent pentru ruminare.
Referințe
portugheză
Etimologie
Din latină rūmināns < participiu prezent al lui rūminor < rūmen.
Pronunție
- AFI: /ˌʁu.mi'nɐ̃.tɨ/
- AFI: /ˌʁu.mi'nɐ̃.t͡ʃi/ (Brazilia)
- AFI: /ˌhu.mi'nɐ̃.te/ (Brazilia de sud)
Adjectiv
| Declinarea adjectivului ruminante | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | ruminante | ruminantes |
| Feminin | ruminante | ruminantes |
Sinonime
- ruminador
Substantiv
ruminante m., ruminantes pl.
- (la pl.) rumegător
Sinonime
- ruminador
Cuvinte apropiate
- rúmen
- ruminação
- ruminadamente
- ruminado
- ruminador
- ruminadouro
- ruminar
- ruminativo
Vezi și
- bovídeo
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.