rumbă

română

Etimologie

Din franceză, spaniolă rumba, germană Rumba.

Pronunție

  • AFI: /'rum.bə/


Substantiv


Declinarea substantivului
rumbă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rumbă rumbe
Articulat rumba rumbele
Genitiv-Dativ rumbei rumbelor
Vocativ rumbă rumbelor
  1. dans de origine cubaneză, devenit dans de salon, cu mișcare ritmată și rapidă; melodie după care se execută acest dans.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.