ruinare
română
Etimologie
Din ruina.
Pronunție
- AFI: /ru.iˈna.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului ruinare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | ruinare | ruinări |
| Articulat | ruinarea | ruinările |
| Genitiv-Dativ | ruinării | ruinărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a ruina și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.