rimare
română
Etimologie
Din rima.
Pronunție
- AFI: /ri'ma.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului rimare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | rimare | rimări |
| Articulat | rimarea | rimările |
| Genitiv-Dativ | rimării | rimărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a rima și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.