rezervație

română

Etimologie

Din franceză réservation.

Pronunție

  • AFI: /re.zer'va.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
rezervație
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rezervație rezervații
Articulat rezervația rezervațiile
Genitiv-Dativ rezervației rezervațiilor
Vocativ rezervație rezervațiilor
  1. (adesea urmat de determinarea „naturală”) teritoriu ocrotit prin lege, pe care nu se pot face transformări, deoarece în cuprinsul lui se găsesc plante, animale, minereuri sau formații geologice rare, care prezintă importanță din punct de vedere științific.
  2. întindere redusă din teritoriul unui stat pe care este silită să locuiască populația de o anumită rasă aflată pe teritoriul acelui stat.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.