reunire
română
Etimologie
Din reuni.
Pronunție
- AFI: /re.u'ni.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului reunire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | reunire | reuniri |
| Articulat | reunirea | reunirile |
| Genitiv-Dativ | reunirii | reunirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a reuni și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.