restriște

română

Etimologie

Probabil răs- + triște.

Pronunție

  • AFI: /res'triʃ.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
restriște
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ restriște restriști
Articulat restriștea restriștile
Genitiv-Dativ restriștii restriștilor
Vocativ restriște restriștilor
  1. (pop.) situație grea, primejdie în care se află cineva, șir de nenorociri care se abat asupra cuiva.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.