restlessness

engleză

(English)

Etimologie

Compus din restless + sufixul -ness.

Pronunție

  • AFI: /'rɛstləsnɪs/


Substantiv

restlessness, (nenumărabil)

  1. neastâmpăr, înfrigurare, nerăbdare, impaciență, agitație
    She sat and fidgeted out of restlessness as she waited.

Sinonime

Cuvinte apropiate

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.