reprobațiune
română
Etimologie
Din franceză réprobation < latină reprobatio, reprobationis.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului reprobațiune | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | reprobațiune | reprobațiuni |
| Articulat | reprobațiunea | reprobațiunile |
| Genitiv-Dativ | reprobațiunii | reprobațiunilor |
| Vocativ | reprobațiune | reprobațiunilor |
- (rar) reprobare.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.