reprima

română

Etimologie

Din franceză réprimer.

Pronunție

  • AFI: /re.pri'ma/


Verb


Conjugarea verbului
reprima
Infinitiv a reprima
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 reprim
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să reprime
Participiu reprimat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a curma, a înăbuși, a împiedica prin mijloace drastice, violente desfășurarea unei acțiuni, un act de revoltă etc.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.