renta

română

Etimologie

Din franceză renter.

Pronunție

  • AFI: /ren'ta/


Verb


Conjugarea verbului
renta
Infinitiv a renta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
'
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să renteze
Participiu rentat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) a produce venituri, a se solda cu câștig, cu profit; a aduce rentă, a fi productiv.
  2. (v.intranz.) (fam.) a merita osteneala; a fi util.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.