reinvitare
română
Etimologie
Din reinvita.
Pronunție
- AFI: /re.in.vi'ta.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului reinvitare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | reinvitare | reinvitări |
| Articulat | reinvitarea | reinvitările |
| Genitiv-Dativ | reinvitării | reinvitărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a reinvita și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.