refractare
română
Etimologie
Din refracta.
Pronunție
- AFI: /re.frak'ta.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului refractare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | refractare | refractări |
| Articulat | refractarea | refractările |
| Genitiv-Dativ | refractării | refractărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a refracta și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.