reformare

română

Etimologie

Din reforma.

Pronunție

  • AFI: /re.for'ma.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
reformare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ reformare reformări
Articulat reformarea reformările
Genitiv-Dativ reformării reformărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a reforma și rezultatul ei.

Cuvinte derivate


Traduceri

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.