reconfirma

română

Etimologie

Din franceză reconfirmer.

Pronunție

  • AFI: /re.kon.fir'ma/


Verb


Conjugarea verbului
reconfirma
Infinitiv a reconfirma
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 reconfirm
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să reconfirme
Participiu reconfirmat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a confirma, a întări din nou.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.