rebobina

română

Etimologie

Din franceză rebobiner.

Pronunție

  • AFI: /re.bo.bi'na/


Verb


Conjugarea verbului
rebobina
Infinitiv a rebobina
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 rebobinez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să rebobineze
Participiu rebobinat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a bobina din nou, a reface bobinajul unei mașini electrice.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.