reafirmare
română
Etimologie
Din reafirma.
Pronunție
- AFI: /re.a.fir'ma.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului reafirmare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | reafirmare | reafirmări |
| Articulat | reafirmarea | reafirmările |
| Genitiv-Dativ | reafirmării | reafirmărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a reafirma și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.