reînturna

română

Etimologie

Din re- + a (se) înturna (după franceză retourner).

Pronunție

  • AFI: /re.ɨn.tur'na/


Verb


Conjugarea verbului
reînturna
Infinitiv a reînturna
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 reîntorn
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să reîntoarne
Participiu reînturnat
Conjugare I
  1. (v.refl.) (pop.) a se reîntoarce, a se înapoia, a reveni.
  2. (v.tranz.) a da înapoi, a înapoia.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.