reînsuflețire

română

Etimologie

Din reînsufleți.

Pronunție

  • AFI: /re.ɨn.su.fleˈʦi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
reînsuflețire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ reînsuflețire reînsuflețiri
Articulat reînsuflețirea reînsuflețirile
Genitiv-Dativ reînsuflețirii reînsuflețirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a reînsufleți și rezultatul ei.


Traduceri

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.