radioemițător

română

Etimologie

Din radio- + emițător (după franceză radio-émetteur).

Pronunție

  • AFI: /ra.di.o.e.mi.ʦə'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
radioemițător
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ radioemițător radioemițătoare
Articulat radioemițătorul radioemițătoarele
Genitiv-Dativ radioemițătorului radioemițătoarelor
Vocativ radioemițătorule radioemițătoarelor
  1. instalație cu ajutorul căreia se produc unde electromagnetice folosite la radiocomunicații; emițător radio.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.