rărițare
română
Etimologie
Din rărița.
Pronunție
- AFI: /rə.ri'ʦa.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului rărițare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | rărițare | rărițări |
| Articulat | rărițarea | rărițările |
| Genitiv-Dativ | rărițării | rărițărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a rărița și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.