răpștire

română

Etimologie

Din răpști.

Pronunție

  • AFI: /rəp'ʃti.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
răpștire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ răpștire răpștiri
Articulat răpștirea răpștirile
Genitiv-Dativ răpștirii răpștirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a răpști și rezultatul ei.


Traduceri

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.