rânduire
română
Etimologie
Din rândui.
Pronunție
- AFI: /rɨn.du'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului rânduire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | rânduire | rânduiri |
| Articulat | rânduirea | rânduirile |
| Genitiv-Dativ | rânduirii | rânduirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a rândui și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.