puricat

română

Etimologie

Din verbul a purica.

Pronunție

  • AFI: /pu.riˈkat/


Substantiv


Declinarea substantivului
puricat
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ puricat puricaturi
Articulat puricatul puricaturile
Genitiv-Dativ puricatului puricaturilor
Vocativ puricatule puricaturilor
  1. (pop. și fam.) faptul de a (se) purica; puricătură.


Traduceri

Etimologie

Din purica.

Verb

  1. forma de participiu trecut pentru purica.

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.