purică

Vezi și : purica

română

Etimologie

Din purica.

Pronunție

  • AFI: /ˈpu.ri.kə/
  • AFI: /pu.riˈkə/ (forma de perfect simplu)


Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru purica.
  2. forma de persoana a III-a plural la prezent pentru purica.
  3. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru purica.
  4. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru purica.
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.