puiculiță
română
Etimologie
Din puică + sufixul -uliță.
Pronunție
- AFI: /puj.kuˈli.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului puiculiță | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | puiculiță | puiculițe |
| Articulat | puiculița | puiculițele |
| Genitiv-Dativ | puiculiței | puiculițelor |
| Vocativ | puiculiță | puiculițelor |
- (pop.) puicuță.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.