pudel

română

Etimologie

Din germană Pudel.

Pronunție

  • AFI: /'pu.del/


Substantiv


Declinarea substantivului
pudel
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pudel pudeli
Articulat pudelul pudelii
Genitiv-Dativ pudelului pudelilor
Vocativ ' '
  1. rasă de câini de talie mijlocie, cu părul lung și mițos, folosită la vânatul păsărilor acvatice.
  2. câine din această rasă.


Traduceri

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.