proferare

română

Etimologie

Din profera.

Pronunție

  • AFI: /pro.fe'ra.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
proferare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ proferare proferări
Articulat proferarea proferările
Genitiv-Dativ proferării proferărilor
Vocativ proferare, proferareo proferărilor
  1. acțiunea de a profera și rezultatul ei.


Traduceri

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.