proclamativ

română

Etimologie

Din a proclama + sufixul (a)tiv.

Pronunție

  • AFI: /pro.kla.ma'tiv/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
proclamativ
Singular Plural
Masculin proclamativ proclamativi
Feminin proclamativă proclamative
Neutru proclamativ proclamative
  1. (rar) care proclamă ceva.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.